Senatul universitar este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul universităţii fiind investit cu exercitarea, în condiţiile legii, a autonomiei universitare. Principalele  documente şi probleme supuse  dezbaterii  Senatului  privesc  strategiile instituţionale, regulamentele  şi  metodologiile  de  organizare  şi  funcţionare,  asigurarea  calităţii  activităţii  didactice  şi de cercetare, bugetul şi execuţia bugetară, precum şi organizarea structurilor instituţionale. Hotărârile Senatului sunt obligatorii pentru comunitatea universitară.

Senatul universitar este alcătuit în proporţie de 75% din reprezentanţii personalului didactic şi de cercetare titular şi în proporţie de 25% din reprezentanţii studenţilor, având, în mandatul 2020-2024, 25 de membri. Senatul universitar este condus de un preşedinte, ales prin vot secret de către membri şi care reprezintă organismul condus în raport cu rectorul, conducerea executivă, comunitatea academică şi alţi factori interesaţi.

La şedinţele senatului participă membrii senatului, stabiliţi prin vot universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenţilor, toate facultăţile fiind reprezentate pe cote-părţi de reprezentare. Sunt invitaţi permanenţi la şedinţe, preşedintele senatului de onoare, rectorul, prorectorii, decanii facultăţilor, directorul general administrativ, contabilul şef, consilierul juridic al instituţiei şi reprezentantul sindicatului. Cu aprobarea Senatului universitar, pot participa, ca şi invitaţi, directorii departamentelor, precum şi orice altă persoană  din instituţie sau din afara acesteia.

Activitatea Senatului se desfăşoară în plen, în şedinţe ordinare, desfăşurate de regulă o dată pe lună sau în şedinţe extraordinare, convocate în situaţii excepţionale. În conformitate cu regulamentele de organizare, funcţionează Biroul Permanent al Senatului şi Comisiile permanente, care au rolul de a susţine activitatea Senatului, de a monitoriza sau consilia pe domenii specifice.