UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918" DIN ALBA IULIA a fost înfiinţată în anul 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr.474/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Anul 1991, Nr.160. Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia este o instituţie de învăţământ superior şi cercetare cu caracter public, de stat, cu personalitate juridică, dispunând de autonomie, care îşi desfăşoară activitatea în baza Constituţiei României, a Legii nr.199/2023, a Cartei Universitare şi a regulamentelor proprii de funcţionare elaborate potrivit Legii.

Numele instituţiei este unul simbolic, strâns legat importanţa istorică a oraşului, Alba Iulia fiind prima capitală a celor trei provincii româneşti. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei şi a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc, la Alba Iulia, ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I şi Maria, moment care a consfinţit importanţa istorică a oraşului şi rolul de capitală istorică.

Sediul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia este în str. Gabriel Bethlen, nr. 5, cod poștal 510009, localitatea Alba Iulia, România, telefoane de contact +4-0258-806130, +4-0258-806273, fax +4-0258-812630, email cond@uab.ro, site-ul oficial este www.uab.ro

Încă de la înființarea ei, în 1991, UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA și-a definit misiunea pornind de la semnificaţia naţională a municipiului Alba Iulia şi a zonei, idealul educaţional sprijinindu-se pe tradiţiile valoroase ale şcolii superioare româneşti. De peste un sfert de secol, Universitatea albaiuliană urmăreşte să contribuie, prin modalităţile specifice ale educaţiei, cercetării şi creaţiei de valori, la păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, la unitatea în diversitate a culturii române, la integrarea activă a acesteia în circuitul european şi universal de valori. Fiind o instituție de învățământ superior de stat, centrul de interes este dat de dorința comunității academice de a oferi condiții optime pentru studenți și cadrele didactice și întreaga activitate este dirijată spre creșterea valorii profesionale a absolvenţilor, motiv pentru care se are în vedere permanenta îmbunătăţire a ofertei educaționale, a condițiilor de studiu și a serviciilor oferite studenților, folosindu-se eficient patrimoniul uman, spiritual şi material de care dispunem.

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA este o instituţie de învăţământ superior şi cercetare cu caracter public, de stat, evaluată de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), în 2020, cu calificativul „GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT pentru perioada 2020-2025”. În anul 2013 a avut loc și evaluarea  internațională a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în cadrul programului de evaluare instituţională (IEP), de către Asociaţia Universităţilor Europene (EUA), inclusă în Registrul European al Agenţiilor de Calitate (EQAR). În luna iunie a anului 2014, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a semnat protocolul de înființare a Consorțiului universitar „Academica Plus”, ca membru fondator, alături de mari universități din România. Obiectivele consorțiului vizează: eficientizarea utilizării în comun a resurselor materiale, umane și financiare ale instituţiilor din consorţiul universitar, precum și a infrastructurii didactice şi de cercetare; mobilităţi ale cadrelor didactice şi ale studenţilor; utilizarea în comun a spaţiilor de cazare, a bazelor sportive etc.

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia este organizată, actualmente, în cinci facultăți: FACULTATEA DE ISTORIE, LITERE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, FACULTATEA DE INFORMATICĂ ȘI INGINERIE, FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE și FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ. În cadrul celor 5 facultăți ale instituției sunt constituite 11 departamente, în cadrul cărora se desfășoară activități didactice, de cercetare științifică și de formare continuă. În instituţie sunt organizate în cadrul IOSUD-UAB 4 școli doctorale în domeniile Istorie, Filologie, Contabilitate şi Teologie. Pe lângă studiile doctorale, în cadrul școlilor doctorale se organizează din anul universitar 2019-2020, programe postuniversitare de cercetare avansată - postdoctorale.

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia organizează Anul pregătitor de învățare a limbii române pentru studenți străini, programe postuniversitare sau de formare profesională a adulților, cât și programe de pregătire psihopedagogică nivel I licență, nivel II master, I și II postuniversitar, grade didactice I și II.

Funcțional, universitatea a dezvoltat structuri suport ale activităților de învățământ, cercetare științifică și asigurarea calității, prin Centre funcțional-administrative, încadrate cu personal suport: Centrul pentru cercetare științifică, Centrul pentru transfer tehnologic, Centrul pentru managementul proiectelor, Centrul de relații internaționale, Centrul de imagine și marketing, Centrul de informare, consiliere și orientare în carieră, Centrul pentru managementul calității și strategie instituțională, cât și Centrul pentru învățământ la distanță, frecvență redusă și formare profesională continuă. Instituția dispune de structuri administrative suport coordonate de Direcția general administrativă: Serviciul administrație, patrimoniu și aprovizionare, Serviciul tehnic și de investiții, Serviciul de pază, Serviciul social, Biroul personal-salarizare, Biroul IT. Oficiul juridic și Biroul de audit public intern sunt structuri suport instituționale aflate în subordinea directă a Rectorului.

Editura Universității este o structură menită să disemineze rezultatele creației și cercetării științifice realizate de personalul didactic și de cercetare din UAB sau din alte instituții de învățământ superior și de cercetare din țară și din străinătate. În universitate îşi desfăşoară activitatea un Dispensar medical studențesc, încadrat cu personal de specialitate şi care acordă servicii medicale pentru studenți. În scopul apărării drepturilor angajaţilor, în instituţie îşi desfăşoară activitatea Sindicatul Personalului Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

În prezent, dotarea Universității, a laboratoarelor didactice şi de cercetare, dar și a întregului campus universitar este comparabilă cu cea din universităţile dezvoltate din Europa. Spaţiile de învăţământ sunt dotate cu aparatură de ultimă generație, au fost amenajate laboratoare computerizate multifuncţionale şi multimedia, amfiteatrele sunt dotate cu tehnică de ultimă generaţie.  Efortul investiţional sistematic prevăzut prin planurile strategice de dezvoltare a asigurat extinderea şi modernizarea spaţiilor de învăţământ, cercetare, servicii sociale şi culturale pentru studenţi şi cadre didactice, astfel încât Universitatea are în proprietate sau în administrare un număr de 16 clădiri (multe dintre ele clădiri de patrimoniu național), din care 10 sunt destinate activităţilor de învăţare şi cercetare (16 amfiteatre cu o capacitate totală de 1602 locuri, 22 cabinete pentru seminarii, cu o capacitate de 632 locuri, 42 laboratoare de specialitate, cu o capacitate de 828 locuri).

Studenții UAB beneficiază de cazare în cinci CĂMINE STUDENŢEŞTI dotate la standarde europene (patru aflate în patrimoniul UAB și un al cincilea în regim de închiriere), cu o capacitate totală de cazare de peste 800 de locuri; amenajările şi dotările standard ale fiecărui cămin: camere cu 3 locuri, mobilier ultramodern, grup sanitar propriu, frigider, TV; oficiu cu maşini de spălat automate, sală multifuncţională, săli de lectură, oficii dotate cu aragaz şi hote electrice; conexiune INTERNET în fiecare cameră). Este în derulare un amplu proces investiţional de construire a noi spaţii de învăţământ şi cercetare (Corpul H al Universității, în valoare totală de 24.391.855,22 lei), dar și a unui nou cămin studențesc (cu o capacitate de 123 de camere; investiția se ridică la aproape 20.000.000 de lei).

BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ funcţionează într-o clădire amenajată modern, care dispune de un sistem informatizat, baza de date putând fi consultată atât în reţeaua internă – pe calculatoarele puse la dispoziţia utilizatorilor (OPAC) – cât şi on-line. Pe lângă împrumutul la domiciliu, Biblioteca dispune de cinci săli de lectură specializate cu acces liber la raft și o Sală Multimedia a Bibliotecii, dotată cu 50 de calculatoare, cu aparatură şi materiale specifice. Cititorii beneficiază şi de alte servicii: eliberare de bibliografii, selectarea şi listarea/copierea pe suport magnetic a titlurilor din catalogul on-line, copierea unor documente. Biblioteca dispune de un fond de carte de peste 100.000 de volume şi o colecţie de periodice de peste 90 abonamente. Pe lângă Biblioteca Centrală, sistemul bibliotecilor Universităţii cuprinde Biblioteca Facultăţii de Teologie şi a Arhiepiscopiei, care dispune, de asemenea, de un fond de carte de peste 36.000 de volume, 16.000 de periodice şi două săli de lectură cu câte 25 locuri.

Studenții și personalul UAB se bucură de serviciile oferite de un RESTAURANT STUDENȚESC, care include o sală de mese cu 200 de locuri, renovată şi dotată cu mobilier nou;  două saloane pentru ocazii speciale (conferinţe, întruniri oficiale) cu 50 de locuri; linie automată de preparare a hranei, echipamente moderne specifice bucătăriei;  cantina-restaurant oferă posibilitatea de servire a mesei de prânz în sistem à la carte) și de o SALĂ DE SPORT MODERNĂ, amplasată în campusul universitar.

Profesorii asociaţi sau invitaţi, din ţară sau străinătate, precum şi participanţii la manifestările ştiinţifice organizate de Universitate beneficiază de oportunități de cazare în cadrul  CASEI DE OASPEŢI, care oferă 32 de camere tip garsonieră şi apartamente.

În beneficiul studenților, Universitatea oferă un pachet ofertant de burse: Burse de performanță științifică, Burse de performanță; Burse de merit; Burse de ajutor social, în contextul în care, pentru un student care nu are domiciliul în Alba Iulia, costurile totale de întreținere (cazare în cămin studențesc, masă, materiale necesare studiului) nu depășesc 700 lei/lună.

În vederea asigurării mobilităților studențești internaționale, Universitatea a încheiat acorduri generale de colaborare şi parteneriate ERASMUS+ cu un număr de peste 190 de universităţi şi instituţii din întreaga lume (Austria, Australia, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, China, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Lituania, Malaezia, Mexic, Macedonia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Statele Unite ale Americii, Spania, Slovenia, Turcia,Ungaria, Ucraina, Venezuela ș.a. În acelaşi context al internaţionalizării, un pas important a fost realizat prin includerea instituţiei noastre în asociaţiile de universităţi AUDEM (Alliance of Universities for Democracy), ACRU (Association of Carpathian Region Universities) şi CODCR (Council of Danube Cities and Regions). Universitatea organizează, din anul 2011, un program acreditat (an pregătitor) de învăţare a limbii române ca limbă străină, pentru studenţii internaţionali care doresc să urmeze un program de studiu în România. În prezent, universitatea noastră găzduieşte studenţi internaţionali din ţări precum Palestina, Iordania, Sri Lanka, Turcia, India, Pakistan, China, Ucraina  etc.

În Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia funcţionează două asociaţii studenţeşti: Liga Studenţilor (L.S.U.A.) şi Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România A.S.C.O.R. - filiala Alba Iulia), ambele desfăşurând o gamă largă de activităţi extracurriculare.

Parteneriate eficiente se derulează cu Primăria Municipiului Alba Iulia, cu Prefectura şi cu Consiliul Judeţean Alba, alături de care Universitatea derulează diferite proiecte de dezvoltare regională. O relaţie deosebită la nivel instituţional s-a creat de-a lungul timpului cu Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, prin care Universitatea colaborează mai cu seamă în domenii culturale, sociale şi spirituale. Universitatea are relaţii stabile de colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba şi cu Casa Corpului Didactic şi vine în sprijinul cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar prin cursuri de pregătire pentru examenele pentru obţinerea gradelor didactice, prin manuale şi ghiduri de pedagogie, prin organizarea de conferinţe ştiinţifice, oferind un cadru larg de dezbatere, fapt ce conferă legitimitate desfăşurării unor astfel de manifestări menite să dea răspunsuri şi informaţii din varii domenii de activitate.

Pe plan ştiinţific şi cultural, Universitatea colaborează cu instituţiile de cultură locale şi judeţene, în special cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”, Centrul de cultură „Augustin Bena” și Teatrul de Păpuși „Prichindel”, prin participarea la programe comune de cercetare, facilitarea accesului reciproc la biblioteci şi prin organizarea practicii de specialitate a studenţilor de la anumite specializări.

Misiunea Universităţii

Misiunea Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, asumată prin Carta universitară şi consacrată prin numele instituţiei, este definită, în dimensiunile ei esenţiale, de semnificaţia naţională şi europeană a municipiului Alba Iulia şi a zonei. Misiunea Universităţii derivă din bogăţia şi valoarea tezaurului istoric, ştiinţific şi cultural acumulat şi conservat în Alba Iulia şi se justifică prin necesitatea recuperării şi valorificării tradiţiei cultural-istorice şi a potenţialului uman prin pregătirea generaţiei tinere, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a creaţiei de valori, pentru diminuarea şi, treptat, eliminarea decalajului dintre Alba Iulia ca simbol naţional şi european, respectiv Alba Iulia ca realitate socială, ştiinţifică şi culturală. Misiunea Universităţii  se defineşte pe două planuri:

În plan academic, Universitatea este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare, care îşi propune, conform Cartei universitare, atingerea statutului de instituţie de educaţie şi de cercetare avansată. Dezvoltarea echilibrată şi în interdependenţă a învăţământului şi cercetării reprezintă modalitatea centrală prin care Universitatea îşi îndeplineşte misiunea asumată, respectiv să ofere programe de studii performante pe toate ciclurile pregătirii universitare şi postuniversitare, să genereze capacitate de cercetare şi inovare, să atragă cei mai buni cercetători şi cei mai performanţi studenţi şi să răspundă cerinţelor societăţii.

În plan social, misiunea Universităţii constă în asigurarea cadrului instituţional şi a mijloacelor materiale de punere în valoare şi dezvoltare a potenţialului de competenţe din Alba Iulia şi zonă, atragerea specialiştilor din alte zone ale ţării, constituirea unei comunităţi academice care să contribuie la dezvoltarea locală, regională şi naţională şi la integrarea europeană prin educaţie, ştiinţă şi cultură.
a) UAB își asumă misiunea de a crea condiții favorabile de evoluție științifică, de promovare profesională și afirmare socială pentru toți beneficiarii actului educațional;
b) UAB își asumă misiunea de a contribui la formarea resursei umane de înaltă calificare necesară dezvoltării social-economice și tehnologice la cotele impuse de piața muncii;
c) UAB își asumă misiunea de a contribui la egalitatea efectivă a șanselor de acces la studii superioare pentru tinerii din zonele defavorizate economic și social.

Conform prevederilor Cartei universitare (capitolul II, art. 4), UAB își asumă misiunea de educație și cercetare științifică avansată, generând și transferând cunoaștere către societate prin:
       a) formare inițială și continuă la nivel universitar, prin programe de licență, master, doctorat și programe postuniversitare, în scopul dezvoltării personale, al inserției profesionale a individului pe piața muncii și a satisfacerii nevoii de competență a mediului socio-economic;
       b) cercetare științifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, prin creație individuală și colectivă, în domeniul științelor, al științelor inginerești, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanțelor și dezvoltării fizice și sportive, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora. 

Alba Iulia a oferit un spaţiu atrăgător pentru coexistenţa tradiţiilor culturale române, maghiare evreieşti chiar, stimulate prin intermediul instituţiilor politice, culturale (Biserică, tipar, bibliotecă) dar mai ales universitare. Odată cu începutul cu secolul al 16-lea este atestată  pluralitatea vocilor în capitala Principatului. De exemplu, prin adoptarea Codului de legi al ţării, Approbatae Coinstitutiones, în Edictul 72, se reglementa dreptul de aşezare a evreilor exclusiv în oraşul Alba Iulia. Era primul spaţiu urban european care lua o asemenea hotărâre.     

Indiscutabil, avem motive să afirmăm că Cetatea Alba Iulia are o tradiţie pentru încurajarea identităţilor plurale. Cultivarea acestui spirit într-o formulă academică, într-un spaţiu instituţionalizat, universitar a fost decisiv de-a lungul timpului şi a înregistrat o evoluţie distinctă în spaţiul ardelean. Un profil bine definit în viaţa culturală a oraşului Alba Iulia în prima jumătate a veacului al 17-lea îl avea şcoala superioară a principelui Gabriel Bethlen, înfiinţată în anul 1622. A fost o şcoală de tip umanist, comparabilă cu Academia lui Vasile Lupu, întemeiată la Iaşi, în 1640 şi Academia de la „Sf. Sava", înfiinţată de Constantin Brâncoveanu la Bucureşti. În ambiţiile sale de protector al culturii şi al artelor frumoase, principele Bethlen voia să transforme Alba Iulia într-un Heidelberg de est. Aceasta a fost a doua şcoală de rang universitar în Transilvania medievală, după cea a iezuiţilor din Cluj, de la sfârşitul secolului al 16-lea. Prin art. VI al dietei de la Cluj din 1622 se hotărâse înfiinţarea unui colegiu la Cluj, pe locul celui iezuit, în ansamblul fostei mănăstiri franciscane din colţul sud-estic al oraşului. În ciuda acestei hotărâri, profesorii străini, sosiţi în Transilvani, la 29 august 1622 se aflau la Cluj, şi-au început activitatea nu la Cluj, cum se prevăzuse, ci la Alba Iulia. Printre motivele schimbării, se presupune, că juca un rol opoziţia cetăţenilor, în majoritate unitarieni, ai Clujului, care se opuneau înfiinţării acolo a unui colegiu calvinist, pe locul celui iezuit de care abia scăpaseră; un alt motiv consta în faptul că ansamblul, distrus de clujeni în 1603 şi folosit apoi drept carieră de piatră, necesita ani de refacere pentru a servi scopului stabilit pe când principele nu accepta ideea unei amânări de asemenea proporţii. Chiar dacă nu cunoaştem detaliile acestei hotărâri, este de presupus că motivele enumerate au dus la aşezarea colegiului academic în Alba Iulia. Documentele privind Misiunile iezuite din Transilvania au oferit dovezi incontestabile că cel puţin până în 1624, şcoala calvină funcţiona în clădirea fostului colegiu iezuit din cetate.     

Existenţa şi evoluţia colegiului au înregistrat şi dificultăţi după plecarea în cursul anului 1623 a primilor profesori străini, Martin Opitz, Jakob Kopisch şi Friedrich Pauli, lipsa cărora urma să fie suplinită de Albert Molnár Szenczi şi de un profesor francez necunoscut nouă. La sfârşitul lunii august 1629 ajunge în Alba Iulia relativ tânărul profesor Bisterfeld, ceilalţi doi colegi ai acestuia, socrul său Johann Heinrich Altstedt şi Ludwig Fischer (Piscator) sosind în Transilvania abia în 17 noiembrie, cu două zile după moartea principelui. Prin testamentul semnat la data de 31 august, Gabriel Bethlen donase şcolii din Alba 20 de mii de forinţi, taxa anuală de 2000 de forinţi a oraşului Debreţin, un colier scump şi o valoroasă posesiune viticolă, în ţinutul Tokaj. Prin donaţia semnată la 2 septembrie, târgul Aiud cu aşezările Aiudul de Sus, Mirăslău, Măgina şi Hilda, precum şi cu părţi ale posesiunilor Valea izvoarelor, Decea şi Henig îi reveniseră „collegio Albensi a nobis fundatae". Construirea colegiului a fost începută aşadar abia în ultimii ani de domnie ai principelui Gabriel Bethlen, în intervalul 1627-1629. Construcţia colegiului a fost reluată în perioada domniei lui Gheorghe Rákóczi (1630-1648). Prin urmare, edificiul a fost construit, pe parcele particulare cumpărate de principe, cu intermitenţe în perioada 1628 - 1629 şi, respectiv, în 1632 şi 1637.    

Şcoala, cu caracter laic, datorată principelui Bethlen, a funcţionat într-o clădire care se mai păstrează şi astăzi în cetatea Alba Iulia (la intersecţia străzii Unirii cu strada Romană, la numărul 12), prezentând elemente caracteristice de Renaştere transilvăneană târzie. Clădirea masivă cu etaj se înscrie într-un dreptunghi de aproximativ 94x57 m şi se compune din aripi care delimitează două curţi patrulatere neregulate, despărţite de o aripă de asemenea cu etaj. Curţile interioare sunt accesibile prin perechi de porţi dispuse pe laturile sudică şi nordică prevăzute cu pasaj acoperit cu bolţi semicilindrice cu penetraţii. Un pasaj strâmt, pietonal poate fi observat şi pe latura vestică a edificiului. Faţada principală iniţială a edificiului a fost cea de pe latura sudică cu traseul frânt, cea laterală era îndreptată spre est, spre străduţa care a fost desfiinţată odată cu realizarea fortificaţiilor din secolul al 18-lea. Ferestrele în cadre baroce şi eclectice sunt mai dese în jumătatea vestică. Porţile încheiate în arc semicircular la partea superioară sunt încadrate de panouri dreptunghiulare scoase în evidenţă. Planul edificiului este identic cu cel relevat în anul 1736 şi cu acela redat de Giovanni Morando Visconti în 1711. Prin urmare, refacerile ulterioare şi transformarea edificiului în cazarmă nu au afectat compoziţia planimetrică a clădirii colegiului. Realizarea însă a fortului în sistem Vauban a eliminat strada care despărţea colegiul de latura estică a incintei medievale cu o parte a acestuia din urmă. Ca urmare, edificiul nostru, care ocupa un loc deosebit în vechea compoziţie, în imediata apropiere a porţii Sf. Gheorghe, pe strada principală, sf. Mihail care se afla, implicit, şi în axul cetăţii medievale, ajunsese în colţul nord-estic al incintei noi. Putem să considerăm autentică şi faţada colegiului, aşa cum apare ea pe releveu. Pe desen se poate observa faţada corpului de clădire care avea în mijloc curtea interioară estică, cu unsprezece axe de goluri la etaj - exact numărul actual al golurilor - şi cu o poartă la parter, încadrată de 5+3 ferestre, pe când în spaţiul corespunzător curţii interioare vestice, se remarcă un gard de piatră prevăzut cu o poartă mai mică.  

Collegium Academicum Bethlenianum va fi ridicată, în anul 1629, la rangul de şcoală academică (Academicum Collegium seu Gymnasium illustre), cu trei facultăţi: teologică, filozofică şi filologică. Dintre disciplinele care se predau la colegiu amintim limbile clasice, teologia şi filozofia. Studenţii se recrutau dintre nobili şi dintre reprezentanţii păturii orăşeneşti. Şcoala avea 40 de elevi bursieri, susţinuţi din bugetul curţii princiare. Instituţia a avut meritul de a fi pregătit pe băncile ei mai multe serii de tineri pentru diferite cariere laice şi funcţii practice ale principatului.     

Prestigiul acestei şcoli de talie europeană se datoreşte în bună măsură profesorilor din Transilvania sau din Europa, care au activat aici, în decursul unor perioade de timp. Dintre profesorii de origine transilvăneană care au predat menţionăm pe Paul Keresztúri, pedagog însemnat cu idei progresiste, pe Ştefan Geleyi, care a susţinut înfiinţarea unei şcoli superioare pentru populaţia românească din Transilvania, pe Gheorghe Ştefan Csulai, cu cheltuiala căruia s-au tipărit cele dintâi cărţi româneşti la Alba Iulia. Nu în ultimul rând, trebuie să-l amintim pe învăţatul transilvănean de gândire europeană Apácyai Csere János (1625-1659), care a fost elev şi apoi profesor la colegiul din Alba Iulia, desăvârşindu-şi studiile mai apoi în Olanda, la Utrecht.     

La recomandarea lui Ştefan Bethlen, nepotul principelui, şi a lui Ştefn Geleyi, care i-au fost colegi de studii la Heidelberg, poetul silezian Martin Opitz (1597-1643), care astăzi e considerat părintele literaturii de limbă germană, acceptă invitaţia de a lucra la colegiul princiar din Alba Iulia. Dar, la acest colegiu, va activa numai un an (1622-1623), predând „poeţii clasici". Nici colegul lui Opitz, Iacobus Copius, nu rămâne decât 8 luni în atmosfera curţii princiare. Colegiul cu rang universitar de la Alba Iulia a beneficiat, pentru o anumită perioadă de timp, de aportul ştiinţific şi pedagogic a patru mari învăţaţi de talie europeană, a căror contribuţie la ridicarea prestigiului de care s-a bucurat Alba Iulia trebuie subliniată. Este vorba de Johannes Henricus Alstedius, Johannes Henricus Bisterfeldius, ginerele primului, Johannes Piscator şi Isaacus Basirius.     

Alstedius (1588-1638), considerat cel mai mare polihistor al secolului al 17-lea, pedagog şi filozof, a desfăşurat în alba Iulia o activitate intensă de-a lungul a 9 ani. O parte dintre lucrările sale au fost imprimate la alba Iulia, sub directa sa supraveghere. Marea lor majoritate au fost manuale. Al doilea profesor de formaţie europeană, al cărui nume este srâns legat de istoria culturală a oraşului în veacul al 17-lea s-a numit Johannes Henricus Bisterfeldius (1606 - 1655), un cunoscut naturalist al timpului, ginerele lui Alstedius, cu care a venit de fapt, în anul 1629, la Alba Iulia. Bisterfeld s-a bucurat de mare favoare la curtea princiară, fiind însărcinat cu diferite misiuni diplomatice în ţară şi străinătate.     

Fundaţia bethleniană de la Alba Iulia a mai beneficiat de erudiţia şi talentul unui alt profesor de talie europeană, pe nume Isaacus Basirius (1607-1676). Pe numele său adevărat, Basire de Préaumont, originar din Franţa, cu temeinice studii în olanda, din 1628 basirius se stabileşte în Anglia, unde va îndeplini funcţia de episcop de Lichfield şi Coventry şi prim capelan al regelui Carol Stuard. Împrejurările politice îl silesc să părăsească Anglia şi să activeze ca misionar în Orient. În asemenea condiţii îl cunoaşte pe acaţiu Baecsai, solul principatului transilvănean la Poarta Otomană. Basirius, pe atunci preot calvin la galata, în Constantinopol, este invitat să vină la Alba Iulia, ca profesor la colegiu, în locul lui Bisterfeld, decedat în acelaşi an (1655). La Alba Iulia va rămâne, în calitate de rector, destul de puţin timp, circa 3 ani, până în 1658, când, din cauza evenimentelor precipitate (invazia tătară), părăseşte oraşul.     

În legătură cu activitatea celor patru profesori de la colegiul de la Alba Iulia, respectiv Alstedius, Bisterfeldius, Piscator şi Basirius, trebuie să menţionăm că, după titlurile lucrărilor cu caracter didactic, tipărite la Alba Iulia sau în alte localităţi, se poate stabili, cu aproximaţie desigur, conţinutul învăţământului de la această instituţie de învăţământ superior transilvănean de orientare europeană. Aici s-au predat elemente de filozofie, teologie, limbile clasice, noţiuni de retorică, poetică şi oratorie, deci mai multe materii cu un conţinut umanistic, desigur după programele şcolilor apusene, de unde s-a luat modelul sau unde au activat înainte de a veni la Alba Iulia profesorii mai sus prezenţi. Colegiul a fost incendiat în 1658, datorită teribilei invazii a turco-tătarilor lui Mohamed Köprűlű, când Cetatea a suferit însemnate pagube. Printr-un ordin al principelui Mihai Apaffy I şcoala superioară de la Alba Iulia a fost părăsită de profesorii şi elevii săi, care s-au refugiat la Aiud, înfiinţând colegiul de acolo în 1662. Odată cu dezastrul abătut asupra oraşului în 5-6 septembrie 1658, când clădirea colegiului a fost prădată, năvălitorii au ucis 53 de studenţi, ascunşi în turnurile bisericilor, instituţia dispare. Colegiul nu a fost refăcut decât în preajma anului 1672, atunci când au sosit la Alba Iulia, căutând pentru o vreme adăpost între zidurile sale, elevii şi profesorii alungaţi ai şcolii calviniste de la Sárospatak. Apoi în anul 1716, concomitent cu modernizarea cetăţii din Alba Iulia, edificiul a fost ocupat de armată, şcoala fiind obligată să se mute la Târgu Mureş şi ea aparţine şi astăzi aceleaşi instituţii. O dovadă a exersării unei tradiţii în cultivarea multitudinii punctelor de vedere este coexistenţa în acelaşi spaţiu albaiulian, începând cu ultimul sfert al secolului al 18-lea, a unui seminariu şi apoi a unei şcoli superioare catolice.     

Episcopul Anton Sigismund Stoica (Sztoyka) baron de Szala a înfiinţat în anul 1753 un institut pentru formarea preoţilor sub denumirea de „Seminarium Incarnatae Sapientiae", care a funcţionat la început în clădirea de reşedinţă a episcopului. În 1758 a fost ridicată o clădire nouă pentru teologie, în apropierea catedralei, pe locul unde se află astăzi clădirea „Ieriko". După desfiinţarea ordinului iezuit (1773), împărăteasa Maria Tereza a dăruit seminarului în anul 1778 biserica şi mănăstirea iezuiţilor împreună cu toarte clădirile aferente. Aici s-a desfăşurat procesul de învăţământ teologic până în 1792, când episcopul Ignaţiu Batthyány a reuşit să obţină fosta mănăstire a Trinitarienilor. În fosta biserică episcopul şi-a adăpostit valoroasa sa bibliotecă (cunoscuta Bibliotecă Batthyaneum) şi un observator astronomic, iar partea locuibilă a mănăstirii a devenit clădirea Institutului Teologic. În această clădire se desfăşoară învăţământul teologic universitar până în ziua de azi. Episcopul Mihály Fogarasy a lărgit în anul 1877 clădirea Institutului cu o aripă nouă. În timpul episcopatului lui Márton Áron şi al lui Jakab Antal această „aripă-Fogarasi" şi-a căpătat forma de azi.     

Valorizarea dintr-o perspectivă complementară a acestei tradiţii universitare şi convingerea că participarea la o comunitate de valori simbolice pot fi modalităţi de armonizare a contrariilor şi de afirmare a adevărurilor de care avem cu toţii nevoie a stat la temelia înfiinţării în 1991 a Universităţii de stat „1 Decembrie 1918" în Alba Iulia.